Cheile Nerei sunt o formatiune de tip chei de-a lungul raului Nera in judetul Caras-Severin, intre localitatile
Sasca Romana si Sopotul Nou. Distanta pe care se intind cheile este de circa 22 km din care aproximativ 20 km de chei propriu-zise. O poteca turistica marcata le strabate, dar parcurgerea lor necesita traversarea raului Nera direct prin apa. In partea estica (dinspre amonte) a cheilor gasim un alt obiectiv turistic, Lacul Dracului, iar din partea vestica se poate ajunge la Cascadele Beusnitei si la lacul Ochiul Beului(cu o suprafata de 284 m², adancimea maxima de 3,6 m).
Parcul National Cheile Nerei – Beusnita ocupa zona sudica a Muntilor Aninei si partea nordica a Muntilor Locvei, ocupand o suprafata de 36.364,8 ha ce include 6 rezervatii declarate si una propusa. In imediata apropiere a parcului sunt localitatile: Anina, Bozovici, Lapusnic, Moceris, Sopot, Carbunari, Sasca Romana, Sasca Montana, Potoc, Socolari, Ilidia, Ciclova Romana, Ciclova Montana, Oravita. La 35 km de Oravita, sunt cele mai lungi (peste 19 km) si cu siguranta unele dintre cele mai frumoase chei din
Romania. Teritoriul pe care este situat Parcul National este caracterizat printr-un climat temperat-continental de dealuri, cu ierni moderate, veri calde, cu precipitatii bogate, cu amplitudini termice reduse, cu evidente influente mediteraneene. Temperatura medie anuala este de 10° Celsius, cea mai scazuta fiind in luna Ianuarie de -2° Celsius, iar cea mai ridicata in luna Iulie de 20° Celsius. Valoarea medie anuala a precipitatiilor este de 900 mm/mp. Vanturile dominante sunt Austrul din directia SV si Cosava din directia NE. Formeaza o rezervatie complexa ce cuprinde comori naturale caracterizate prin salbaticie si pitoresc si ofera turistului o odihnitoare izolare si nenumarate surprize. Daca vreti sa mergeti intr-un loc salbatic, unde omul pare ca nu prea a ajuns, atunci Rezervatia Nationala Cheile Nerei este destinatia vosatra.
Intre localitatile Sopotul Nou si Sasca Romana, pe o portiune de aproximativ 20 km, Nera strabate un defileu cu aspect de chei, ingust, spectaculos si absolut salbatic, formand cele mai lungi chei din Romania. Aici, unde peretii se inalta pana la 200 de metri, apa Nerei si a afluentilor sai a sapat si a format in roca calcaroasa lacuri, canioane, pesteri si cascade impresionante si amintim: Lacul Dracului(cu o suprafata de cca 700 m², si adanc de cca 12 m, format prin prabusirea tavanului unei pesteri), canionul Valea Rea, Lacul Ochiul Beiului, Cascadele Beusnitei ce se succed pe albia de tuf calcaros, Pestera Voinii, Pestera Mica, Pestera Mare, etc. Toate acestea fac parte din Rezervatia naturala “Cheile Nerei – Beusnita” , creata inca din anul 1943, pentru a proteja flora, fauna terestra si acvatica si obiectivele peisagistice, existente in aceste locuri. Climatul e relativ bland, prin urmare gasim o vegetatie luxurianta cu multe plante interesante care sunt rare in alte regiuni ale tarii. Scopul principal pentru care a fost constituit Parcul este conservarea biodiversitatii, a florei si faunei, a peisajului, a traditiilor locale, incurajarea turismului, educatie ecologica si constientizare publica. Parcul National Cheile Nerei – Beusnita se bucura de o extraordinara bogatie floristica, un peisaj de o diversitate si unicitate aparte, precum si de starea de salbaticie pastrata datorita accesului dificil in zona. Parcul National Cheile Nerei – Beusnita s-a constituit pentru conservarea frumusetilor naturale unice, ce constau dintr-o mare varietate de plante ierboase si lemnoase mezoxerofile specifice climatului submediteraneean, ce trebuie protejate si conservate asa cum sunt ele lasate de natura.
Aceasta protejare se poate face numai printr-o actiune concentrata a legislativului si administrativului. Astazi, Parcul National Cheile Nerei – Beusnita se numara printre cele zece parcuri nationale existente in tara, prezentand elemente unicate (Cheile Nerei – cele mai lungi chei din Romania, Lacul Dracului, paduri seculare, etc.), habitate si specii de interes comunitar pentru care Parcul National Cheile Nerei – Beusnita a fost declarat peisaj caracteristic dat de alternanta inaltimilor muntoase cu culoarul Nerei si peisajul carstic. Coloana vertebrala a rezervatiei, cea care a strapuns muntii si a dus la crearea atator frumuseti este, desigur raul Nera cu o lungime de 131 km, izvoraste din Muntii Semenic, de sub Varful Piatra Goznei. Dupa ce trece prin zona depresionara a Muntilor Semenic, ai Aninei si Almajului, prin Depresiunea Bozoviciului, dupa ce primeste numerosi afluenti-intre care Nergana, Nerganita, Lapusnic, Moceris, Bania, Cosava, Helisag, Prigor, Iablacina, Rudaria, Sopot, Valea Rea, Bei, Minis – in zona Cheilor Nera are o suprafata bazinala de 225 km². Bogatia floristica a zonei este impresionanta, aici intalnindu-se numeroase specii balcanice, mediteraneene si submediteraneene (liliac, scumpie, mojdrea, carpinita). Vegetatia este foarte bogata in specii de arbori, arbusti, plante ierbacee, unele fiind tertiare sau postglaciare. Sa spunem ca aici se gasesc cele mai frumoase exemplare de alun turcesc din
Romania ( peste 22 m inaltime si 50 cm diametru). Pe versantii insoriti, unde caldura retinuta de stancarii este maxima, pe langa liliac, carpinita, intalnim cornul (Cornus mas), otetarul (Rus sp). In bazinul Beusnita vegeteaza fagetele banatene, vestigii ale vegetatiei postglaciare. In flora ierbacee intalnim arboreta cu importanta remarcabila si o functie istorica si cognitiva, continand un imens tezaur informatic si stiintific. Multe specii de plante sunt raritati sau unicate in flora Romaniei: Asplenium anopteris, Parietaria serbice, Cerastium bulgaricum, viscaria atropurpurea, Silena trineruia, Silena italica, Dianuthus giganteiformis. Farmecul si importanta stiintifica a vegetatiei forestiere banatene, insolitul ei proverbial, ineditul constau in raspandirea pe mari suprafete a numeroase asociatii vegetale relictare. Trebuie mentinute in stare nealterata padurile din Cheile Nerei, unde ele au o valoare climatica, de modelare a reliefului, de pastrare a biodiversitatii ca depozitara a unui ecofond si geofond, ca martor al istoriei Pamantului, cu valente estetice, sanogene si recreativ-deconectante. Pe intreaga suprafata a Rezervatiei Cheile Nerei – Beusnita, administratorul (Ocolul Silvic Sasca Montana) respecta regimul strict de protectie, nefacandu-se nici un fel de exploatare a resurselor regenerabile: lemn, pietris, tuf calcaros. Nu se vaneaza si nu se pescuieste. Activitatile antropice sunt restrictive: nu se fac repopulari sau plantari ale golurilor de fond silvic. Singurele plantari s-au facut in urma cu aproximativ 20 de ani, pe marginea drumului spre cantonul lui Damian si in Lunca Nerei, cu nuc negru American, pe areale restranse. Intreaga zona nu a cunoscut, in ultimii ani, incendii, poluari masive, degradari ale ecosistemelor pe cale antropica.
Degradarile datorate factorilor naturali sunt sporadice si ele se datoreaza mai ales violentei vantului Cosava, inregistrandu-se doboraturi chiar si de arbori seculari. Datorita deflatiei s-a produs dezgolirea versantilor abrupti si au fost favorizate egrohotisurile de la baza abrupturilor calcaroase din Cheile Nerei si pe versantul Nordic al culmii Plesiva. Prin varietatea, bogatia si originalitatea ei, fauna Cheilor Nerei – Beusnita nu ramane cu nimic in urma florei. In afara celor mentionate deja nu se poate intelege complexitatea ecosistemului Cheilor Nerei si marea lui diversitate care trebuie conservata, fara sa amintim animalele ce traiesc in padure, multe dintre ele amenintate cu vanatul prin braconaj. Printre animalele intalnite in acest areal amintim: ursul, cerbul carpatin, caprioara, mistretul, vidra, bursucul, jderul de stanca, jderul de copac. Desi, in general nu se fac populari, Filiala Silvica Resita intentioneaza colonizarea cu capra neagra (pentru ca existau toate conditiile aferente) si castor (breb sau biber), care a existat aici si a disparut. In Rezervatia Cheile Nerei exista Pastravaria Bei cu 16 bazine productive si o capacitate de cinci tone. In apele raului si ale lacurilor se gasesc: pastravi (specific apelor de munte), clean, mreana, lipan (introdus cu cativa ani in urma), caras, fasa mare (monument al naturii). Primavara, in perioada de inmultire, urca aici un peste rapitor, scobarul. Toate aceste specii au nevoie, in primul rand, de apa curata, nepoluata, in nici un fel, si de protectie impotriva braconierilor, care folosesc explozibil si surse de curent electric. Speciile de reptile existente sunt
reprezentate prin: vipera cu corn, gusterul verde, soparla, vipera. Specific zonei este si numarul mare de nevertebrate printre care se afla scorpionul declarat monument al naturii si licuriciul banatean care este extrem de abundent uneori. Se remarca si existenta altor specii rare precum: 7 gasteropode, 3 chilopode si 4 coleoptere carabide, iar padurea trebuie ferita de boli, de hotii de lemn, de pasunatul in zone interzise, de culegatorii de plante, fructe de padure si de melci.