Faceți căutări pe acest blog

vineri, 17 mai 2013

Valea Sebesului


                                             











































    VALEA SEBESULUI

Valea Sebeşului
, numită la izvoare Frumoasa, este una din cele mai frumoase văi carpatine. Rîul are o lungime de 93 km. Obîrşiile ei se găsesc la altitudini de peste 2000m.  Porneşte de la sud spre nord, şi pe o lungime de 22 km, poartă numele de Frumoasa pînă unde se întîlneşte cu Salanele, care izvoraşte de sub Vf. lui Pătru. La unirea Frumoasei cu Sălanele, turistul găseşte astăzi luciul unui mare lac artificial creat de barajul de la Oaşa Mare. Traditiile, legendele şi amintirile marilor scriitori M.Sadoveanu,I.Pop, Al.Brătescu-Voineşti - ne obligă să îndemnăm călatorul să caute, nu în realitate ci în cărţi "raiul de la Oaşa Mică ", poate cel mai frumos şi binecuvîntat loc în Carpaţi.Aici şi-a căutat liniştea şi a descoperit sufletul românesc Lucian Blaga. Despre acele locuri şi vremuri dispărute îi vor spune călătorului de azi "Povestirile de la Bradul Strîmb " ale lui Sadoveanu.
De la baraj în jos, valea se îngustează într-un defileu cu o lungime de cca 40 km, despărtind M-ţii Sureanu şi Cindrel, trecînd praguri, cascade, cataracte mici, pe sub impozanta stîncă numită "Masa Jidovului" sau "Masa Urieşului". După 70 de km începînd cu localitatea Săsciori, rîul iese din strîmtoarea munţilor pentru a străbate o luncă tot mai largă iar, dupî 93 km, Sebeşul îşi varsă apele în Mureş. Bazinul rîului Sebeă, împădurit cu răşinoase şi foioase, alcătuieşte unul din cele mai mari păşuni ale României.  Dovada vechimii locuirii acestor plaiuri sunt cetăţile dacice de la Cîpîlna şi Tilişca, care fac parte din cunoscutul complex de apărare ce înconjurau Sarmisegetusa Basileion. Vă prezentăm şi cele patru mari construcţii hidrotehnice: barajul de la Oaşa cu hidrocetrala de la Gilceag, Barajul de la Tău cu hidrocentrala de la Căpâlna - Obreji cu hidrocentrala de la Săsciori şi barajul şi uzina de la Petreşti. Initiatorul şi părintele acestor baraje, este un fiu al Văii Sebeşului, Prof. Univ. Dr. Pavel Dorin , nepot al marelui Lucian Blaga.
Dacă  Sebeşul l-am urmat de la izvoare spre vărsare, activitatea umană, habitatul, istoria,tradiţiile şi prezentul le vom face invers.Lăncram -Amintit documentar încă din Evul Mediu,  Centru al picturii pe sticlă.  Lucian Blaga (1895 - 1961). Poet, dramaturg, scriitor, filosof şi om politic, după o viaţă în care a creat o operă valoroasă, s-a întors să îşi doarmă somnul de veci în cimitirul satului. Călatorul poate vizita şi casa natală a marelui Lucian Blaga.La doi km urcînd pe apele Sebeşului, intrăm în oraşul Sebeş. Atestat documentar în 1245, Sebeşul a fost întemeiat, ca şi alte asezări din Transilvania de coloniştii germani, care au lăsat în urma lor monumente de istorie şi de arhitectură medievală. Fără a intra în detalii amintim doar fortificata oraşului, începută în 1387, Sebeşul fiind primul oraş din Transilvania care primeşte dreptul de a se înconjura cu ziduri.
Petreşti ,asezat la 4 km de Sebeş, atestat documentar la 1309, apare astăzi ca o aşezare româno - germană prosperă şi cochetă. Vestita ceramică pictată de tip Petreşti, care face parte din orizontul cu ceramică pictată vest - românească, contemporană cu cultura Cucuteni. Petreştiul este totodată ultima aşezare săsească pe Valea Sebeşului. Saşii au imprimat localităţii o arhitectură tipică, cu străzi largi străjuite de canale de apă, cu case înalte, cu porţi mari. Din primele secole ale aşezării ne-a rămas cetatea sub formă de donjon, care a fost cândva turnul unei basilici romanice, înconjurat cu un zid de incintă, pomenită la 1530 dar desigur mai veche cu cel puţin un secol Cetatea domină ieşirea din sud a localităţii, lângă podul peste râul Sebeş.
Astăzi Petreştiul prezintă cea mai importantă realizare arhitectonică a sa: un complex cultural deschis, o biserică nouă ortodoxă cu aspect de catedrală, un monument al eroilor satului, români şi germani, şi un muzeu al Văii Sebeşului.
Urcând pe DN 67 C, la 8 km de Sebeş, pe partea dreaptă, porneşte un drum pietruit care duce la satul Rachita, asezat între dealuri şi păduri. Localitatea a fost atestată la 1464, ca localitate pur românească de crescători de animale şi căutători de aur .aluvionar, Valea Răchitei fiind foarte bogată în acest minereu.
La 9 km. de Sebeş se găseşte Sebeşelul, atestat documentar la 1330. Urme de activitate umană s-au descoperit aici din toate timpurilei
La 11 km de Sebeş,  se găseşte Săsciorul, centrul administrativ al zone. Deasupra satului tronează o cetate medievală, construită în sec. XII - XIII; din sec XIV. Impresionează şi azi lungimea zidului de incintă, de 49/ 40m, cu înălţimea de 4 - 5 m, şi grosimea de 2-3m.
Asezare românească de păstori şi agricultori, a fost celebră pentru produsele sale de olărie, aici fiind unul din cele mai mari centre de olărit din Transilvania.  Din Săsciori, pe un drum judeţean  se poate ajunge în Dumbrava, o mică aşezare, iar de acolo prin Rahău şi Câlnic, spre Sibiu.
Spre V, pe un drum ce şerpuieşte peste dealuri, după 5 km, ajungem la Loman, veche aşezare pastorală, atestată la 1615. La intrarea în Loman se află un muzeu al familiei Stancu care a strâns o parte a urmelor civilizaţiei populare a zonei. Neapărat, în Loman sau în satele din jur, trebuie căutaţi în cimitire stîlpii funerari, unici azi în Europa, care amintesc de vechile credinţe în nemurirea sufletului, dar mai ales în Dumnezeu - Tatal.
De la Loman, pe cărări de munte, ajungem la Carari (la cea. 20 km de Loman), spaţiul mioritic al lui Blaga, foarte asemanător cu cel suedez sau norvegian, iar de aici la Vf. lui Pătru, unde sunt aşezate stânele oierilor.
Mai sus de Săsciori, la 1 km, urmează satul Laz. Numele satului vine de la cuvântul "lazuire" (despădurire), ceea ce ne arată bogăţia de odinioară în păduri a acestei văi. Spre S - E, pe dealul Gherghelaului se mai văd şi azi urmele unei cetăţi de pamânt din sec IX. In Laz trebuie căutată casa - muzeu a familiei Deac - Poienaru; unde trăieşte şi creează doamna Maria Deac - Poienaru, urmaşa unor vestiţi iconari, care au făcut din Laz cel mai important centru de pictură religioasă pe sticlă din sudul Transilvaniei.
La 15 km. de Sebeş, pe malul drept al râului, la Căpilna, şi-au stabilit aşezările încă de la 1474 căpilnenii, crescatori de vite, şi agricultori, în sat, domină Biserica Veche, (1901), unde se gasesc picturi ale lui Alexandru Henţia. Căpilna, este renumită prin Cetatea Dacică ridicată la 2 km spre sud. Ridicată în timpul lui Burebista şi Decebal, declarată recent monument UNESCO, se prezintă sub forma unei construcţii opidane clasice.
După 29 km. de la Sebeş, ajungem la Sugag. Este comună cu cea mai mare intindere din ţară, 240 km 2. Este ultima aşezare stabilă de pe valea Sebeşului, fiind atestată documentar la 1750. Drumul 67C duce la Sugag în sus, pîna la barajul de la Tău (12 km) şi apoi după alţi 15 km. la Oaşa. La capatul Sugagului, pe rîul Dobra în sus se poate merge pînă la Schitul Măgura, o aşezare monahală nouă, iar de aici mai departe la Duşi şi Jina, două aşezări specifice de oieri.
De la barajul Oaşa, drumul se împarte în două; DN67C urcă pe stânga pe lângă lac, trecând pe lângă cabana turistică Oaşa (la 2 km), apoi pe lângă Cabana Drumarilor (la 5 km) şi Casa de la Tartarău (la 7 Km). De aici, în stânga, se poate merge pe Valea Frumoasei, iar în dreapta se ajunge la Obirşia Lotrului, de unde în sus, pe Lotru, ieşim la Petroşani. Tot de aici, se poate coborî la lacul şi cabana de la Vidra (7, respectiv 17 km), şi la 35km. la staţiunea Voineasa.
De la barajul Oaşa, pe un drum forestier în dreapta, se ajunge la Manăstirea Fetiţa, reşedintă episcopală, iar de acolo, în dreapta, prin Luncile Prigoanei, se ajunge la Cabana Sureanu şi lacul glaciar Sureanu (cea. 25 km de la Oasa), dominate de Vf. Lui Pătru. De aici se pot face excursii de 7 - 8 ore la Sarmisegetusa, de 5 - 6 ore la Petroşani şi de 8 - 10 ore la Obîrşia Lotrului.