VALEA SEBESULUI
Valea Sebeşului, numită la izvoare Frumoasa, este una din cele mai
frumoase văi carpatine. Rîul are o lungime de 93 km. Obîrşiile ei se găsesc
la altitudini de peste 2000m. Porneşte
de la sud spre nord, şi pe o lungime de 22 km, poartă numele de Frumoasa pînă unde se
întîlneşte cu Salanele, care izvoraşte
de sub Vf. lui Pătru. La unirea Frumoasei cu Sălanele, turistul găseşte astăzi
luciul unui mare lac artificial creat de barajul de la Oaşa Mare. Traditiile, legendele şi amintirile marilor scriitori M.Sadoveanu,I.Pop,
Al.Brătescu-Voineşti - ne obligă să îndemnăm călatorul să caute, nu în
realitate ci în cărţi "raiul de la Oaşa Mică ", poate cel mai frumos
şi binecuvîntat loc în Carpaţi.Aici şi-a căutat liniştea şi a descoperit
sufletul românesc Lucian Blaga. Despre acele locuri şi vremuri dispărute îi vor
spune călătorului de azi "Povestirile
de la Bradul Strîmb " ale
lui Sadoveanu.
De la baraj în jos, valea se îngustează într-un defileu cu o lungime de cca 40 km, despărtind M-ţii
Sureanu şi Cindrel, trecînd praguri, cascade, cataracte mici, pe sub impozanta
stîncă numită "Masa Jidovului"
sau "Masa Urieşului". După
70 de km începînd cu localitatea Săsciori,
rîul iese din strîmtoarea munţilor pentru a străbate o luncă tot mai largă iar,
dupî 93 km,
Sebeşul îşi varsă apele în Mureş. Bazinul rîului Sebeă, împădurit cu răşinoase
şi foioase, alcătuieşte unul din cele mai mari păşuni ale României. Dovada vechimii locuirii acestor plaiuri sunt
cetăţile dacice de la Cîpîlna şi Tilişca, care fac parte din cunoscutul complex
de apărare ce înconjurau Sarmisegetusa Basileion. Vă prezentăm şi cele patru
mari construcţii hidrotehnice: barajul de la Oaşa cu hidrocetrala de la Gilceag, Barajul de la Tău
cu hidrocentrala de la Căpâlna - Obreji cu hidrocentrala de la Săsciori şi barajul şi uzina de la
Petreşti. Initiatorul şi părintele acestor baraje, este un fiu al Văii Sebeşului,
Prof. Univ. Dr. Pavel Dorin , nepot al marelui Lucian Blaga.
Dacă Sebeşul l-am urmat de la izvoare
spre vărsare, activitatea umană, habitatul, istoria,tradiţiile şi prezentul le vom
face invers.Lăncram -Amintit
documentar încă din Evul Mediu, Centru
al picturii pe sticlă. Lucian Blaga (1895 - 1961). Poet,
dramaturg, scriitor, filosof şi om politic, după o viaţă în care a creat o
operă valoroasă, s-a întors să îşi doarmă
somnul de veci în cimitirul satului. Călatorul poate vizita şi casa natală
a marelui Lucian Blaga.La doi km urcînd pe apele Sebeşului, intrăm în oraşul Sebeş. Atestat documentar în 1245,
Sebeşul a fost întemeiat, ca şi alte asezări din Transilvania de coloniştii
germani, care au lăsat în urma lor monumente de istorie şi de arhitectură
medievală. Fără a intra în detalii amintim doar fortificata oraşului, începută
în 1387, Sebeşul fiind primul oraş din Transilvania care primeşte dreptul de a
se înconjura cu ziduri.
Petreşti ,asezat la 4 km de Sebeş, atestat
documentar la 1309, apare astăzi ca o aşezare româno - germană prosperă şi
cochetă. Vestita ceramică pictată de tip Petreşti, care face parte din
orizontul cu ceramică pictată vest - românească, contemporană cu cultura
Cucuteni. Petreştiul este totodată ultima aşezare săsească pe Valea Sebeşului.
Saşii au imprimat localităţii o arhitectură tipică, cu străzi largi străjuite
de canale de apă, cu case înalte, cu porţi mari. Din primele secole ale
aşezării ne-a rămas cetatea sub formă de donjon, care a fost cândva turnul unei
basilici romanice, înconjurat cu un zid de incintă, pomenită la 1530 dar
desigur mai veche cu cel puţin un secol Cetatea domină ieşirea din sud a
localităţii, lângă podul peste râul Sebeş.
Astăzi Petreştiul prezintă cea mai importantă realizare arhitectonică a sa: un
complex cultural deschis, o biserică nouă ortodoxă cu aspect de catedrală, un
monument al eroilor satului, români şi germani, şi un muzeu al Văii Sebeşului.
Urcând pe DN 67 C,
la 8 km
de Sebeş, pe partea dreaptă, porneşte un drum pietruit care duce la satul Rachita, asezat între dealuri şi păduri.
Localitatea a fost atestată la 1464, ca localitate pur românească de crescători
de animale şi căutători de aur .aluvionar, Valea Răchitei fiind foarte bogată în
acest minereu.
La 9 km. de Sebeş se găseşte Sebeşelul, atestat documentar la 1330.
Urme de activitate umană s-au descoperit aici din toate timpurilei
La 11 km de Sebeş, se găseşte Săsciorul, centrul administrativ al zone. Deasupra satului tronează
o cetate medievală, construită în sec. XII - XIII; din sec XIV. Impresionează şi
azi lungimea zidului de incintă, de 49/ 40m, cu înălţimea de 4 - 5 m, şi grosimea de 2-3m.
Asezare românească de păstori şi agricultori, a fost celebră pentru produsele
sale de olărie, aici fiind unul din cele mai mari centre de olărit din Transilvania. Din Săsciori, pe un drum judeţean se poate ajunge în Dumbrava, o mică aşezare,
iar de acolo prin Rahău şi Câlnic, spre Sibiu.
Spre V, pe un drum ce şerpuieşte peste dealuri, după 5 km, ajungem la Loman, veche aşezare
pastorală, atestată la 1615. La intrarea în Loman se află un muzeu al familiei
Stancu care a strâns o parte a urmelor civilizaţiei populare a zonei. Neapărat,
în Loman sau în satele din jur, trebuie căutaţi în cimitire stîlpii funerari,
unici azi în Europa, care amintesc de vechile credinţe în nemurirea sufletului,
dar mai ales în Dumnezeu - Tatal.
De la Loman, pe
cărări de munte, ajungem la
Carari (la cea. 20
km de Loman), spaţiul mioritic al lui Blaga, foarte
asemanător cu cel suedez sau norvegian, iar de aici la Vf. lui Pătru, unde sunt
aşezate stânele oierilor.
Mai sus de Săsciori, la 1 km,
urmează satul Laz. Numele satului vine de la cuvântul "lazuire"
(despădurire), ceea ce ne arată bogăţia de odinioară în păduri a acestei văi.
Spre S - E, pe dealul Gherghelaului se mai văd şi azi urmele unei cetăţi de
pamânt din sec IX. In Laz trebuie căutată casa - muzeu a familiei Deac -
Poienaru; unde trăieşte şi creează doamna Maria Deac - Poienaru, urmaşa unor
vestiţi iconari, care au făcut din Laz cel mai important centru de pictură
religioasă pe sticlă din sudul Transilvaniei.
La 15 km.
de Sebeş, pe malul drept al râului, la Căpilna,
şi-au stabilit aşezările încă de la 1474 căpilnenii, crescatori de vite, şi
agricultori, în sat, domină Biserica Veche, (1901), unde se gasesc picturi ale
lui Alexandru Henţia. Căpilna, este renumită prin Cetatea Dacică ridicată la 2 km spre sud. Ridicată în
timpul lui Burebista şi Decebal, declarată recent monument UNESCO, se prezintă
sub forma unei construcţii opidane clasice.
După 29 km. de la Sebeş, ajungem
la Sugag.
Este comună cu cea mai mare intindere din ţară, 240 km 2. Este
ultima aşezare stabilă de pe valea Sebeşului, fiind atestată documentar la 1750.
Drumul 67C
duce la Sugag
în sus, pîna la barajul de la Tău (12 km) şi apoi după alţi 15 km. la Oaşa. La capatul Sugagului, pe rîul
Dobra în sus se poate merge pînă la Schitul
Măgura, o aşezare monahală nouă, iar de aici mai departe la Duşi şi Jina,
două aşezări specifice de oieri.
De la barajul Oaşa, drumul se împarte în două; DN67C urcă pe stânga pe lângă
lac, trecând pe lângă cabana turistică Oaşa (la 2 km), apoi pe lângă Cabana Drumarilor
(la 5 km)
şi Casa de la Tartarău (la 7 Km).
De aici, în stânga, se poate merge pe Valea Frumoasei, iar în dreapta se ajunge
la Obirşia Lotrului, de unde în sus,
pe Lotru, ieşim la Petroşani. Tot de aici, se poate coborî la lacul şi cabana
de la Vidra (7,
respectiv 17 km),
şi la 35km. la staţiunea Voineasa.
De la barajul Oaşa, pe un drum forestier în dreapta, se ajunge la
Manăstirea Fetiţa, reşedintă episcopală, iar de acolo, în dreapta, prin Luncile
Prigoanei, se ajunge la
Cabana Sureanu şi lacul glaciar Sureanu (cea. 25 km de la Oasa), dominate de Vf. Lui Pătru.
De aici se pot face excursii de 7 - 8 ore la Sarmisegetusa, de 5
- 6 ore la Petroşani şi de 8 - 10 ore la Obîrşia
Lotrului.
