"La revedere! Vă iubesc, popor român",

Un mare patriot, ILIE ILASCU

Ilie Ilașcu (n. 30 iulie 1952 la Taxobeni, raionul Falesti dîn fostul județ Bălți, Republica Moldova) este un politician român. Deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două Legislaturi (1994-1998) și (1998-2000). Este membru al Partidului România Mare și senator în Parlamentul României (2000-2004) și (2004-2008). In perioada 2001-2008 a fost membru titular al Adunarii Parlamentare al Consiliului Europei din partea delegației României.

Este unul din fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia (1988-1992). Președinte al Frontului Popular din Moldova - Filiala Tiraspol (1989-1992, an când a fost lichidată de forțele separatiste). Participant la luptele armate de la Nistru (1992) în războiul moldo - rus pentru Independența Moldovei, în calitate de comandant al unor trupe militare cu destinație specială ale Ministerului Securității Naționale din Republica Moldova. Fost deținut politic al regimului de la Tiraspol (1992-2001), condamnat la moarte (1993) de către o instanță neconstituțională subordonată politic Moscovei. În rezultatul presiunilor politice efectuate asupra autorităților Federației Ruse, de către comunitatea internațională, și îndeosebi de conducerea APCE și UE, Ilie Ilașcu la 5 mai 2001 este transferat la Chișinău și predat serviciilor secrete ale Republicii Moldova și României. Multe din activitățile sale politice de la Tiraspol și îndeosebi activitatea sa în perioada de război, nu se cunosc. Însă despre unele se cunoaște foarte puțin doar din sursele militare rusești, că Ilașcu și unitatea sa specială luptând în spatele frontului a adus mari pierderi Armatei a 14 Rusesti și bandelor de cazaci veniți să lupte în Transnistria.

În data de 2 august 2010 membrii "Grupului Ilașcu" au fost decorați de președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, cu "Ordinul Republicii"

 Jubileu - Ilie Ilaşcu, la 60 de ani

Ilie Ilaşcu s-a născut la 30 iulie 1952, în Taxobeni, raionul Făleşti, din fostul judeţ Bălţi, Republica Moldova. A fost deputat în Parlamentul de la Chişinău în două legislaturi (1994-1998 şi 1998-2000). Este membru al Partidului România Mare şi a fost senator în Parlamentul României (2000-2004 şi 2004-2008). În perioada 2001-2008, a fost membru titular al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din partea delegaţiei României. Este unul din fondatorii Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia (1988-1992). A fost preşedinte al Frontului Popular din Moldova - Filiala Tiraspol (1989-1992, an cînd aceasta a fost lichidată de forţele separatiste). A participat la luptele armate de la Nistru (1992), în războiul moldo-rus pentru independenţa Moldovei, în calitate de comandant al unor trupe militare cu destinaţie specială ale Ministerului Securităţii Naţionale din Republica Moldova. A fost deţinut politic al regimului de la Tiraspol (1992-2001), condamnat la moarte (1993) de către o instanţă neconstituţională, subordonată politic Moscovei. Ca urmare a dialogului purtat de liderul PRM, domnul Corneliu Vadim Tudor, cu autorităţile de la Moscova, a presiunilor politice făcute asupra autorităţile Federaţiei Ruse de către comunitatea internaţională şi, îndeosebi, de conducerea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Uniunii Europene, Ilie Ilaşcu a fost transferat, la 5 mai 2001, la Chişinău şi predat Serviciilor Secrete ale Republicii Moldova şi României. În data de 2 august 2010, membrii „Grupului Ilaşcu“ au fost decoraţi de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, cu „Ordinul Republicii“. La împlinirea vîrstei de 60 de ani, îi urăm fratelui nostru, Ilie Ilaşcu, să rămînă acelaşi luptător dîrz pentru cauza unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, multă sănătate şi fericire alături de soţia lui, devotata Nina, de fiicele lor Tatiana şi Olga. La Mulţi Ani!

Quo vadis homine ?

 Homo homini lupus est                             

                                                                      

Trăim într-o nouă  eră de profunde transformări în plan politic, economic, social dar şi climaterice. Unii spun chiar apocaliptice. Insă un lucru este clar: lumea sa schimbat dar,din păcate nu în bine ci în sens contrar. Un regres moral iremediabil a pus stăpînire pe noi humanoizii. E vizibil si-l simţim în propria viaţă, zi de zi, ceas de ceas.  Dar, poate asta merităm. Pe  toţi, dacă-i întrebi de credinţă, spun că-L iubesc pe Dumnezeu, merg la biserică, se închină, se roagă pentru binele său şi al semenilor săi. Or, dacă oamenii între ei se pot păcăli fie din ignorantă, fie din nestiinţă, funcţie de cantitatea de informaţie şi de capacităţile  intelectuale ale fiecăruia, pe Dumnezeu nu-l poţi  amăgi. El e creatorul. El e puterea. El e Universul.

Mai marii lumii doresc o Europă unită, cu un Parlament, un Guvern, o Constituţie şi o legislaţie , evident, în concordanţă cu ea. E bine, e rău, vom vedea. E posibil, cu condiţia ca forţele politice să fie întemeiate pe o legătură sacră între religie şi societate, între existenţa individuală şi cea colectivă iar, reperul moral care să guverneze să fie BIBLIA. Ea ar trebui să fie “ CONSTITUTIA UNIVERSALA’’ .

Aşa cum o Curte Constituţională validează o lege, aşa ar trebui să facă Biblia. E o aberaţie să spui că eşti creştin iar, mai apoi să propui şi să votezi legi anticreştine, şi asta în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Or, ce vedem : state ce încă mai au o tradiţie şi un specific individual, printr-un halou malefic devin impure, imorale, accepînd de voie de nevoie legalizări aberante ale prostituţiei şi a homosexualităţii. Ce e rău şi greu de stăpâit se legalizează. E mai simplu.

 E aberant să spui că eşti creştin iar în secunda doi să declanşezi un război care cica este înpotriva unui dictator cînd de fapt ştii bine că te lupţi pentru petrol.

Din păcate tot ce se strică acum nu se mai poate reface decit printr-un tragic final.

El va veni, ne vom căi, dar în zadar. Abia ce va urma va fi mai pur, mai curat. Trecutul va fi un exemplu pentru cei ce vor urma.

Prof, Paul Snaider

 

Marginimea Sibiului

 Marginimea Sibiului

 Marginimea Sibiului este o zona etnografica unica in Romania. Situata in sud-vestul judetului Sibiu, Marginimea Sibiului ocupa zona sub-carpatica de la Olt pana la Sebes, avand ca limitã nordica linia ferata Talmaciu – Vintu de Jos. Intr-o acceptiune mai restransa, Marginimea Sibiului este teritoriul  din fostul Ducat al Amlasului, avand drept nucleu satele din jurul cetatii  Salgo, dintre care cel mai reprezentativ era Salistea (Magna Villa  Valachicalis), fost sediul al  scaunului cu acelasi nume.
        Marginimea Sibiului cuprinde 18 localitati:  Boita, Sadu, Rau Sadului, Talmaciu, Talmacel, Rasinari, Poplaca, Gura  Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana  Sibiului si Jina. Limita de rasarit este satul Boita, asezat pe malul drept al  Oltului, la intrarea in defileul cu acelasi nume, iar limita de vest este  comuna Jina, avand drept hotar raul Sebes.

Marginimea Sibiului, prin aspectele sale de cultura materiala si spirituala se inscrie intre cele mai vechi vetre ale etnogenezei romanesti. Marturiile arheologice, scoase la lumina pana acum, atesta prezenta omului pe aceste meleaguri, inca din perioada paleoliticului mijlociu ( cca 100.000 - 40.000 î.e.n. ).
        Numele ,,margineni” a fost dat  locuitorilor acestor sate din judetul Sibiu deoarece locuiau intr-o zona de contact intre deal si munte  pe vechea frontiera austro-ungara din sudul Transilvaniei. Aceasta zona era una agro-pastorala, satenii avand ocupatia  principala crestera animalelor. In timpuri îndepartate pastorii isi duceau turmele in cautarea pasunilor bogate pana  dincolo de Dunare spre Constantinopol sau spre Adriatica, dincolo de Tisa in Polonia, iar spre rasarit pana in Caucaz,  dovedind multa tenacitate si dorinta de cunoastere specifica acestor locuri. Astfel, in aceste sate se simte influenta  diferitelor culturi.

        Cele mai renumite centre de oieri din aceasta zona au fost : Saliste – un vechi loc administrativ, de  judecata, un centru al spiritualitatii marginenilor, denumita "Capitala Culturala si Spirituala a Marginimii Sibiului",  Orlat, Rasinari – veche resedinta episcopala ortodoxa amplasata la  mijlocul distantei dintre Sibiu si Paltinis si Poiana Sibiului – un sat intemeiat mai tarziu care a devenit foarte repede un  centru important al oierilor.

Orasul Sibiu este situat foarte aproape de centrul geografic al Romaniei, pe raul Cibin, in partea sudica a Transilvaniei.
In apropiere de Sibiu se gasesc muntii Fagaras si Lotru, precum si podisul Tarnavelor. Sibiul este un important nod de cale ferata si are un aeroport international cu curse regulate spre Germania si Italia. Populatia orasului este de 170.000 de locuitori.
Pe langa romani (majoritari, cu 95%), in Sibiu traiesc germani si maghiari. Prima atestare documentara a Sibiului dateaza din 1191, cand papa Celestin al III-lea confirma existenta unei congregatii a germanilor cu sediul la Sibiu. Bula de aur din 1224 a regelui Andrei II reconfirma privilegiile colonistilor germani mentinute de-a lungul intregului ev mediu.
Sibiul obtine calitatea de civitas in 1366, cand este pomenit pentru prima oara si numele de Hermannstadt. Orasul cunoaste o dezvoltare continua, perioadele de apogeu din a doua jumatate a secolului XIX si din prima parte a secolului XX dand Sibiului o identitate aparte.
In 2007, Sibiu a fost Capitala Europeana a Culturii, impreuna cu Luxemburg. Fiind cel mai important eveniment cultural in istoria orasului a fost vizitat de un numar mare de turisti romani si straini.
Sibiul si imprejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din Romania. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine pastrate locatii istorice din tara. Multe din zidurile si sistemele de fortificatii sunt mentinute Intr-o stare foarte buna. Centrul istoric este in proces de a deveni Patrimoniu UNESCO.

Orasul se afla aproape de muntii Fagarasului – o destinatie importanta pentru drumetii – si de statiunea Paltinis – o destinatie pentru sporturile de iarna. In zona sunt multe biserici fortificate construite de colonistii sasi.
Printre obiectivele turistice ale Sibiului amintim de Cetatea Sibiului, Piata Mare, Orasul de Jos, Turnul Sfatului, Catedrala Mitropolitana Sfanta Treime, Muzeul Bruckental, Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA sau Gradina Zoologica.
Marginimea Sibiului este formata din 18 sate cu o istorie fascinanta: Boita, Sadu, Raul Sadului, Talmaciu, Talmacel, Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina. Traditiile venerabile, obiceiurile si sarbatorile din vechime, ca si pastoritul, ocupatia principala a locuitorilor, s-au transmis nealterate din generatie in generatie in satele acestei zone surprinzatoare.
Costumele de sarbatoare de o eleganta rara, brodate in negru si alb sunt purtate cu mandrie de sarbatori iar mestesugurile mostenite din mosi stramosi sunt practicate cu succes si azi. Inca din cele mai vechi timpuri, aceste populatii de oieri au fost si sunt maestri in prelucrarea lanii si a pieilor.
In apropiere de Marginimea Sibiului se afla numeroase monumente naturale: Parcul Natural Cindrel, Parcul Natural - Golul Alpin al Muntilor Fagaras, Rezervatia Naturala Iezerele Cindrelului, Rezervatia Naturala Suvara Sasilor, Lacul si Golul Alpin Balea, Calcarele cretacice de la Cisnadioara, Vulcanii noroiosi de la Hasag, Canionul de la Mihaileni si Masa Jidovului, La Grumazi si Pintenii din Coasta Jinei.

Lacul Oasa



Oasa

Lacul Oasa

Lacul Oasa

Oasa



Pe malul lacului Oasa

Oasa

Snaider Paul-Lacul Oasa

Lacul Oasa- Snaider Paul






Oasa



Valea Frumoasei



Loc de campare cam la 2-3km de barajul Oasa spre Obirsie




La 1km de Manastirea Fetita (Oasa) spre Luncile Prigoanei



Snaider Cezarina, adica nevasta-mea, pregateste masa

Pe Valea Frumoasei( Sebesului ) exista Lacul Oasa ce reprezinta o atractie deosebita pentru turisti . Iata citeva  fotografii reprezentative ce sper ca vor invita in zona.