Dunarea la Cazane

Roxana Snaider la Mraconia

Cezarina la Moldova Noua

Traseu turistic

TRASEU

Roznov > Sibiu > Păltiniş> Cristian > Orlat > Săcel > Sălişte > Poiana Sibiului > Sugag > Săscior > Sebeş > Aurel Vlaicu > Orăştie >  Călan > Bretea Streiului  > Haţeg > [ Toteşti- Densuş - Santa Maria Orlea -  Râu de Mori - Castelul din Carpaţi] >  Sarmisagetuza > Otelu Roşu > Obreja > Caransebeş > Reşita > Anina > Oraviţa  > Sasca Montana > Oravita >  Anina > Bozovici > Iablaniţa > Băile Herculane >Orsaova>Cazanele Dunarii (Manastirea Macronia) >Orsova>Baile Herculane> Baia de Aramă > Tismana- Sohodol >  Tg. Jiu >Ramnicu Valcea >Sibiu> Fagaras> Lacul Sf. Ana> Mercurea Ciuc> Gheorghieni> Lacul Rosu >Roznov.

OBIECTIVE

Pe traseul:  Roznov- Sibiu se pot vizita :

 Biertan : Sighisoara (0km)-Danes (7km)-Sarosu de Tarnave (20 km) se  face stg. 6 km >Biertan      

Pe traseul : Sibiu- Marginime –Prislop se pot vizita :

Mărginimea Sibiului

Sibiu-Răşinari-Păltiniş(106j) Gura Râului-Orlat(106D)-Sibiel-(106E)-Sălişte-Tilşca-Poiana Sibiului-[E68]-Miercurea Sibiului-Gârbova-Câlnic-Săsciori-Petreşti(67C)-Sebeş.

 Răşinari   -  case memoriale:  E. Cioran,  O. Goga şi alţi şase membri ai Academiei Române.                                                                                                         

Păltinişul-   statiunea a fost  întemeiată în 1894 fiind cea mai veche staţiune montană din România. la 32 km  de Sibiu. In staţiune, schitul,  mormântul filozofului român C.Noica.                                                                                                              

Gura Râului  -    lac de acumulare, baraj finalizat in 1981.                                                                                                                           

Orlat (1322)-   Orlatul devine, începând din1764  sediul Regimentului I Grăniceresc care păzea granița Transilvaniei cu Țara Românească.;Biserica „Sfântul Nicolae” -Cetatea Scurta
Sibiel - Muzeul icoanelor pe sticla

Sălişte . -  este capitala spirituală a Mărginimii Sibiului,  a devenit un „salon al Ardealului” cum o numea Octavian Goga. A dăruit culturii , artei ştiinţei şi tehnici un număr mare de academicieni                                                                                                                                                           Tilişca  -  Prima atestare documentară datează din anul 1366. În anii 1957-1958 a fost descoperită pe dealul Cățânaș o cetate dacică iar în 1963-1965 a fost descoperită pe dealul Cetate o cetate medievală.

Poiana Sibiului  -  Biserica veche (1771)  Daca vrei sa stii cum arata Paradisul, nu trebuie decat sa faci un drum cale de o ora de la Sibiu, in sus, spre munti. Apuci spre Miercurea Sibiului pe DN1, apoi cotesti stanga chiar inainte de a intra in localitate, spre Dobarca. E un drum de macadam pe care il recomand, desi in Poiana Sibiului poti ajunge si de pe drumul asfaltat .                                -                                                                                          

Miercurea Sibiului  - este situat la 34 km vest de Sibiu pe DN1 - Sibiu - Sebeş.

La Miercurea Sibiului a avut loc adunarea de constituire a Partidului Naţional Român din Transilvania de la 17 martie 1869 la care au participat  George Baritiu, Ioan Raţiu etc.                                                                                                         

Gârbova-Cetatea Greavilor, una dintre cele mai vechi din Transilvania. A fost construită de un nobil sas în anul 1241. În secolul al XV-lea a fost vândută comunei. Alcătuită dintr-un turn-locuință („donjon”), transformat în secolul al XV-lea în turn-clopotniță.                                                       

Câlnic- Cetatea Câlnic, unul din monumentele de arhitectură cele mai importante,   aflându-se pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Construită iniţial ca reşedinţă nobiliară, Cetatea din Câlnic a fost concepută cu un donjon masiv .

Săscior-  atestata documentar pentru prima data in anul 1345, cu numele Suburbium. Comuna este renumita pentru targurile de oi si ca centru de olari.

Petreşti-la 4 km de Sebes, atestat documentar la 1309. Vestita ceramica pictata de tip Petresti, contemporana cu cultura Cucuteni.

Sebeş  -Râpa Roşie - la 3 km in satul Daia  Romană. Pereţii au înălţimi de 80 - 100 metri. 

Orăştie

Călan –Biserica din satul Strei, oras Calan. Prima mentiune documentara dateaza de la 1392.

Pe traseul : Prislop- Sasca Montană se pot vizita :

-Hateg- M. Prislop 14 km

- Haţeg- Densuş, 15 km

-Hateg-Riu de Mori 20 km

-Densus –Riu de Mori 17 km

-Densus-Sarmisagetuza 12 km

-Sarmisagetuza- Riu de Mori 8km

Gh. Berthlot;  Palatul din localitatea General Berthelot-linga Densusi

Sîntamaria Orlea-de vazut Biserica de piatra si castelul Kendeffy

Geoparcul este pe traseul; Sinta-Orlea>Riu de mori

Cetatea Colt- "Castelul din Carpati “ se aflat  la 3 km distanta de satul Rau de Mori (D. J. 686).

Biserica Medievala Sinpetru este situata la 10 km de Castelul Colti din localiatea Rau cu Mori si la 7 km de Biserica Sintamaria Orlea si Castelul Kendeffy

-De vazut Raul Mare macar pina la Gura Apelor; Hateg la Baraj Gura Apelor - 43,2 km

Oţelul Roşu          

Caransebeş- Turnul lui Ovidiu, un loc misteros lângă Caransebes (10km)
Localizare: pe dealul Turnului, la 2 kilometri în afara satului Turnu Ruieni.

Reşiţa -Anina(Oraviţa)  

Mersul trenurilor

Oravita   7,02……..>   Anina     8,52

Anina      9,12……..>   Oravita 11.02

Oravita- Sasca Montană-Lacul Ochiul Beiului  

 Oraviţa;  priorităţile pe care le deţine în România: primul teatru (1817), prima gară (1849), prima cale ferată de şes (1854) şi de munte (1863), prima farmacie naturistă (1793), prima „Şcoală Montanistică” de meserii (1729) şi prima expoziţie de industrie şi comerţ (1869).

De  la Oravita poti sa mergi  cu masina pina la Pastravarie la Ochiul Beiului pe 2 relatii: Oravita-Ilidia-Socolari-Potoc-Pod riul Nera sau Oravita-Racasdia-Potoc -Pod Nera , pina aici este totul asfaltat. De la pod Nera o iei la stinga cca 3,5 km pe drum de piatra pina la Pastravarie  unde  poti pune cortul -10 ron/ cort;  locul este organizat cat de cat ca un mini camping cu un loc ingradit, toaleta uscata. Poti face gratar,  pentru pastravii pe care ii poti lua de la pastravarie cu 18 lei kg. .Apa, am luat de la un izvor de mai sus de Pastravarie, insa, am inteles ca si apa Beusnitei care trece pe langa locul de campare ar fi potabila.

Din Potoc se poate intra cu masina in parc dupa plata unei taxe de 5 ron/ persoana. Imediat dupa intrarea in parc un drum din stanga duce pana la pastravarie de unde se pleaca pe traseu spre lacul Ochiul Beiului.

Se poate ajunge cu masina pînă la păstravarie, pe un drum ingust dar acceptabil. Imediat in stanga pastravariei începe traseul lejer, prin padure pana la lacul Beiului.

Traseul continua dupa lac inca 15 minute pana la cea mai mare dintre cascadele Beusnitei.

                                                                                                                                   

Pe traseul : Sasca Montană-Tg. Jiu se pot vizita :

Bozovici-bustul lui Eftimie Murgul

Cascada Bigar, asezata chiar pe paralela 45, se afla la limita de nord-est a Parcului Natural Cheile Nerei – Beusnita, pe drumul ce uneste Baile Herculane de Anina si Resita. Satul Bozovici, principalul punct de acces catre Cascada Bigar, este situat la 34 km sud-est de Anina si 58 km vest de Baile Herculane

Cascada este la 50 m de şoseaua care leagă Oraviţa de Bozovici prin aşa numitele Chei ale Minişului. Cascada se află la popasul Paralela 45* şi există un miniloc de parcare.  La cca 200 m se poate vizita şi izbucul Bigăr 

Com. Eftimie Murgu- 13 km de la Bozovici > morile de apa

Tismana             
Obiective turistice:
-    Mănăstirea Tismana - este cel mai vechi aşezământ monahal din Țara Românească, având un rol primordial în menţinerea credinţei ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani.
-    Schiturile Cioclovina de Sus și de Jos - ridicate din zid în anii 1714-1715 au fost locul preferat de întâlnire între Tudor Vladimirescu şi duhovnicul său Dionisie Lupu (devenit mitropolit), pe atunci stareţ al Sfintei Mânăstiri Tismana.
-    Pădurea de castani comestibili - declarată MONUMENT AL NATURII ocupă o suprafaţă de 40 ha,  asigură o producţie între 35 şi 65 tone de fructe pe an.
-    Peștera Gura Plaiului de la Toplești
-    Păstrăvăria Tismana - cea mai mare păstrăvărie din țară.
-    Casa memorială Constantin Brâncuși - situată în Hobița la 10 km în direcția Tg-Jiu.
-    Cheile Sohodului - situate la 20km în direcția Tg-Jiu.
-    Monumentul lui Tudor Vladimirescu
-    Podul lui Dumnezeu – natural.  

Distante

Tismana- Tg. Jiu  32 km

 Cheile Sohodolului   

   Situate între Targu-Jiu şi Baia de Aramă, se desfaşoara pe 12 km. Cheile s-au format prin eroziunea apei de ploaie şi cea provocată de izvorul Sohodolului, raul subteran vazand lumina zilei odata cu prabusirea rocilor ce stateau in locul actualului canion.

Aici, apa a sapat adanc in calcarele cretacice, favorizand procesul de carstifiere, dand peisajului o varietate de chei si doline, pesteri si avene. Cheile se dezvolta pe o lungime de aproximativ 10 km.
Lecţie pentru turişti

Am patruns cu timiditate in Rezervatia naturala Cheile Sohodolului, chiar daca  la intrare am fost surprinsi cand ni s-a spus ca fiecare masina trebuie sa plateasca suma de 10 lei pentru accesul in rezervatie. Cheile Sohodolului sunt un muzeu. Pentru a savura din plin exponatele va recomand sa strabateti la pas rezervatia, masina putand fi lasata chiar la intrare. Mergand pe jos ai prilejul sa te bucuri de fiecare formatiune, de nenumaratele idei ale apei ce a creat pentru tine un paradis. Peisajul pe care il ai in fata ochilor este greu de descris in vorbe.

Fiind atat de aproape de Tg.Jiu, dar si de locul natal al lui Brancusi (satul Hobita), Cheile Sohodolului trebuie sa figureze in itinerariul oricarui iubitor de natura.

TRASEU

Roznov > Sibiu > Păltiniş> Cristian > Orlat > Săcel > Sălişte > Poiana Sibiului > Sugag > Săscior > Sebeş > Aurel Vlaicu > Orăştie >  Călan > Bretea Streiului  > Haţeg > [ Toteşti- Densuş - Santa Maria Orlea -  Râu de Mori - Castelul din Carpaţi] >  Sarmisagetuza > Otelu Roşu > Obreja > Caransebeş > Reşita > Anina > Oraviţa  > Sasca Montana > Oravita >  Anina > Bozovici > Iablaniţa > Băile Herculane >Orsaova>Cazanele Dunarii (Manastirea Macronia) >Orsova>Baile Herculane> Baia de Aramă > Tismana- Sohodol >  Tg. Jiu >Ramnicu Valcea >Sibiu> Fagaras> Lacul Sf. Ana> Mercurea Ciuc> Gheorghieni> Lacul Rosu >Roznov.

Valea Sebesului

                                             

    VALEA SEBESULUI

Valea Sebeşului, numită la izvoare Frumoasa, este una din cele mai frumoase văi carpatine. Rîul are o lungime de 93 km. Obîrşiile ei se găsesc la altitudini de peste 2000m.  Porneşte de la sud spre nord, şi pe o lungime de 22 km, poartă numele de Frumoasa pînă unde se întîlneşte cu Salanele, care izvoraşte de sub Vf. lui Pătru. La unirea Frumoasei cu Sălanele, turistul găseşte astăzi luciul unui mare lac artificial creat de barajul de la Oaşa Mare. Traditiile, legendele şi amintirile marilor scriitori M.Sadoveanu,I.Pop, Al.Brătescu-Voineşti - ne obligă să îndemnăm călatorul să caute, nu în realitate ci în cărţi "raiul de la Oaşa Mică ", poate cel mai frumos şi binecuvîntat loc în Carpaţi.Aici şi-a căutat liniştea şi a descoperit sufletul românesc Lucian Blaga. Despre acele locuri şi vremuri dispărute îi vor spune călătorului de azi "Povestirile de la Bradul Strîmb " ale lui Sadoveanu.
De la baraj în jos, valea se îngustează într-un defileu cu o lungime de cca 40 km, despărtind M-ţii Sureanu şi Cindrel, trecînd praguri, cascade, cataracte mici, pe sub impozanta stîncă numită "Masa Jidovului" sau "Masa Urieşului". După 70 de km începînd cu localitatea Săsciori, rîul iese din strîmtoarea munţilor pentru a străbate o luncă tot mai largă iar, dupî 93 km, Sebeşul îşi varsă apele în Mureş. Bazinul rîului Sebeă, împădurit cu răşinoase şi foioase, alcătuieşte unul din cele mai mari păşuni ale României.  Dovada vechimii locuirii acestor plaiuri sunt cetăţile dacice de la Cîpîlna şi Tilişca, care fac parte din cunoscutul complex de apărare ce înconjurau Sarmisegetusa Basileion. Vă prezentăm şi cele patru mari construcţii hidrotehnice: barajul de la Oaşa cu hidrocetrala de la Gilceag, Barajul de la Tău cu hidrocentrala de la Căpâlna - Obreji cu hidrocentrala de la Săsciori şi barajul şi uzina de la Petreşti. Initiatorul şi părintele acestor baraje, este un fiu al Văii Sebeşului, Prof. Univ. Dr. Pavel Dorin , nepot al marelui Lucian Blaga.
Dacă  Sebeşul l-am urmat de la izvoare spre vărsare, activitatea umană, habitatul, istoria,tradiţiile şi prezentul le vom face invers.Lăncram -Amintit documentar încă din Evul Mediu,  Centru al picturii pe sticlă.  Lucian Blaga (1895 - 1961). Poet, dramaturg, scriitor, filosof şi om politic, după o viaţă în care a creat o operă valoroasă, s-a întors să îşi doarmă somnul de veci în cimitirul satului. Călatorul poate vizita şi casa natală a marelui Lucian Blaga.La doi km urcînd pe apele Sebeşului, intrăm în oraşul Sebeş. Atestat documentar în 1245, Sebeşul a fost întemeiat, ca şi alte asezări din Transilvania de coloniştii germani, care au lăsat în urma lor monumente de istorie şi de arhitectură medievală. Fără a intra în detalii amintim doar fortificata oraşului, începută în 1387, Sebeşul fiind primul oraş din Transilvania care primeşte dreptul de a se înconjura cu ziduri.
Petreşti ,asezat la 4 km de Sebeş, atestat documentar la 1309, apare astăzi ca o aşezare româno - germană prosperă şi cochetă. Vestita ceramică pictată de tip Petreşti, care face parte din orizontul cu ceramică pictată vest - românească, contemporană cu cultura Cucuteni. Petreştiul este totodată ultima aşezare săsească pe Valea Sebeşului. Saşii au imprimat localităţii o arhitectură tipică, cu străzi largi străjuite de canale de apă, cu case înalte, cu porţi mari. Din primele secole ale aşezării ne-a rămas cetatea sub formă de donjon, care a fost cândva turnul unei basilici romanice, înconjurat cu un zid de incintă, pomenită la 1530 dar desigur mai veche cu cel puţin un secol Cetatea domină ieşirea din sud a localităţii, lângă podul peste râul Sebeş.
Astăzi Petreştiul prezintă cea mai importantă realizare arhitectonică a sa: un complex cultural deschis, o biserică nouă ortodoxă cu aspect de catedrală, un monument al eroilor satului, români şi germani, şi un muzeu al Văii Sebeşului.
Urcând pe DN 67 C, la 8 km de Sebeş, pe partea dreaptă, porneşte un drum pietruit care duce la satul Rachita, asezat între dealuri şi păduri. Localitatea a fost atestată la 1464, ca localitate pur românească de crescători de animale şi căutători de aur .aluvionar, Valea Răchitei fiind foarte bogată în acest minereu.
La 9 km. de Sebeş se găseşte Sebeşelul, atestat documentar la 1330. Urme de activitate umană s-au descoperit aici din toate timpurilei
La 11 km de Sebeş,  se găseşte Săsciorul, centrul administrativ al zone. Deasupra satului tronează o cetate medievală, construită în sec. XII - XIII; din sec XIV. Impresionează şi azi lungimea zidului de incintă, de 49/ 40m, cu înălţimea de 4 - 5 m, şi grosimea de 2-3m.
Asezare românească de păstori şi agricultori, a fost celebră pentru produsele sale de olărie, aici fiind unul din cele mai mari centre de olărit din Transilvania.  Din Săsciori, pe un drum judeţean  se poate ajunge în Dumbrava, o mică aşezare, iar de acolo prin Rahău şi Câlnic, spre Sibiu.
Spre V, pe un drum ce şerpuieşte peste dealuri, după 5 km, ajungem la Loman, veche aşezare pastorală, atestată la 1615. La intrarea în Loman se află un muzeu al familiei Stancu care a strâns o parte a urmelor civilizaţiei populare a zonei. Neapărat, în Loman sau în satele din jur, trebuie căutaţi în cimitire stîlpii funerari, unici azi în Europa, care amintesc de vechile credinţe în nemurirea sufletului, dar mai ales în Dumnezeu - Tatal.
De la Loman, pe cărări de munte, ajungem la Carari (la cea. 20 km de Loman), spaţiul mioritic al lui Blaga, foarte asemanător cu cel suedez sau norvegian, iar de aici la Vf. lui Pătru, unde sunt aşezate stânele oierilor.
Mai sus de Săsciori, la 1 km, urmează satul Laz. Numele satului vine de la cuvântul "lazuire" (despădurire), ceea ce ne arată bogăţia de odinioară în păduri a acestei văi. Spre S - E, pe dealul Gherghelaului se mai văd şi azi urmele unei cetăţi de pamânt din sec IX. In Laz trebuie căutată casa - muzeu a familiei Deac - Poienaru; unde trăieşte şi creează doamna Maria Deac - Poienaru, urmaşa unor vestiţi iconari, care au făcut din Laz cel mai important centru de pictură religioasă pe sticlă din sudul Transilvaniei.
La 15 km. de Sebeş, pe malul drept al râului, la Căpilna, şi-au stabilit aşezările încă de la 1474 căpilnenii, crescatori de vite, şi agricultori, în sat, domină Biserica Veche, (1901), unde se gasesc picturi ale lui Alexandru Henţia. Căpilna, este renumită prin Cetatea Dacică ridicată la 2 km spre sud. Ridicată în timpul lui Burebista şi Decebal, declarată recent monument UNESCO, se prezintă sub forma unei construcţii opidane clasice.
După 29 km. de la Sebeş, ajungem la Sugag. Este comună cu cea mai mare intindere din ţară, 240 km ². Este ultima aşezare stabilă de pe valea Sebeşului, fiind atestată documentar la 1750. Drumul 67C duce la Sugag în sus, pîna la barajul de la Tău (12 km) şi apoi după alţi 15 km. la Oaşa. La capatul Sugagului, pe rîul Dobra în sus se poate merge pînă la Schitul Măgura, o aşezare monahală nouă, iar de aici mai departe la Duşi şi Jina, două aşezări specifice de oieri.
De la barajul Oaşa, drumul se împarte în două; DN67C urcă pe stânga pe lângă lac, trecând pe lângă cabana turistică Oaşa (la 2 km), apoi pe lângă Cabana Drumarilor (la 5 km) şi Casa de la Tartarău (la 7 Km). De aici, în stânga, se poate merge pe Valea Frumoasei, iar în dreapta se ajunge la Obirşia Lotrului, de unde în sus, pe Lotru, ieşim la Petroşani. Tot de aici, se poate coborî la lacul şi cabana de la Vidra (7, respectiv 17 km), şi la 35km. la staţiunea Voineasa.
De la barajul Oaşa, pe un drum forestier în dreapta, se ajunge la Manăstirea Fetiţa, reşedintă episcopală, iar de acolo, în dreapta, prin Luncile Prigoanei, se ajunge la Cabana Sureanu şi lacul glaciar Sureanu (cea. 25 km de la Oasa), dominate de Vf. Lui Pătru. De aici se pot face excursii de 7 - 8 ore la Sarmisegetusa, de 5 - 6 ore la Petroşani şi de 8 - 10 ore la Obîrşia Lotrului.